Primarul municipiului Bârlad, Dumitru Borș, a anunţat, duminică, că s-a alăturat PSD, precizând că pe parcusul mandatelor a avut „piedici nenumărate” din partea celor care ar fi trebuit să-l susţină, iar PNL Vaslui are „alte obiective” la care el nu poate adera. Proaspătul membru social-democrat spune că la nivelul conducerii PNL Vaslui se duce o politică de marginalizare și excludere din partid a parlamentarilor, primarilor și consilierilor care au performat, popularitatea și succesul lor electoral fiind privite ca pe o amenințare personală de către domnul deputat Tătaru.
Redăm integral discursul primarului Dumitru Boroș:
„Dragi bârlădeni,
După o îndelungă chibzuință, în care am analizat sub toate aspectele parcursul ascendent al municipiului Bârlad din ultimii ani și posibilitatea ca acest drum să continue fără obstacole, ies astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă anunța că la alegerile locale din 2024 voi candida din partea PSD pentru un nou mandat de primar.
Nu a fost ușor să iau o astfel de hotărâre, căci, după cum bine știți, din anul 2006, de când am intrat în politică, am fost omul unui singur partid. Din păcate, de câțiva ani buni, în județul Vaslui acel partid și-a transferat puterea în mâinile unei persoane, respectiv ale domnului deputat Nelu Tătaru. Nenumăratele articole din presă au scos în evidență că la nivelul conducerii PNL Vaslui se duce o politică de marginalizare și excludere din partid a parlamentarilor, primarilor și consilierilor care au performat, popularitatea și succesul lor electoral fiind privite ca pe o amenințare personală de către domnul deputat Tătaru. Cu mare regret, am constatat că am fost inclus și eu în rândul acelor aleși care, în ciuda beneficiilor pe care le aduceau imaginii PNL, au fost îndepărtați.
Constatarea mea nu este recentă. În 2021, încălcând statutul partidului, domnul Tătaru a anulat alegerile interne în urma cărora am fost desemnat președinte al PNL Bârlad. L-a numit în locul meu pe Georgian Vulpe, care nici măcar nu era membru, căci demisionase anterior. A reușit să îl îndepărteze și pe acesta, numindu-l președinte interimar pe Daniel Onofrei. Am acționat în instanță aceste abuzuri și am avut câștig de cauză, însă hotărârea nu a fost pusă în aplicare nici acum, actuala conducere a PNL Bârlad fiind una nestatutară.
Domnul Tătaru nu s-a oprit aici. Colegilor cu funcții administrative li s-a interzis să comunice cu mine. Am fost eliminat din toate grupurile virtuale de dialog. De ani de zile nu sunt chemat la niciuna dintre activitățile de partid; a schimbat până și data ședințelor, fără a fixa una nouă, pentru ca eu și liberalii care mi-au rămas alături să nu aflăm când au loc întrunirile de partid. Nu am fost chemat vreodată la niciuna dintre întâlnirile zonale, nici măcar la cele organizate în zona Bârladului. Am fost ”executat” și din funcția de președinte al Ligii aleșilor locali pe județul Vaslui, fără a primi nicio altă funcție în interiorul Ligii.
În mod sistematic, oamenii care au rămas alături de mine au fost hărțuiți și, pe cât posibil, eliminați din funcții. Este cazul doamnei Carmen Bularda. Pe motiv că ”e omul lui Boroș”, a fost dată afară din funcția de președinte al Organizației de femei și exclusă din partid cu scopul de a-și pierde mandatul de consilier județean. Consilierii locali de la Bârlad au fost chemați pe rând și amenințați. Niciunul din ei nu face parte din vreo structură de conducere, pe același motiv: că sunt oamenii lui Boroș. După decesul lui Iulian Groza, domnul Tătaru refuză să valideze intrarea în Consiliul Local al următorului liberal de pe listă, pentru că ar fi omul meu.
Execuția mea politică nu a fost, în definitiv, lucrul care m-a deranjat cel mai tare. În momentul în care domnul Tătaru a început să lovească în interesele Bârladului, s-au închis toate căile de comunicare pe care le lăsasem deschise până atunci. În timpul pandemiei, atunci când era ministru al Sănătății, a decis să transforme spitalul de la Bârlad în unitate-suport covid, fără a găsi necesar să iasă în fața bârlădenilor și să le explice de ce ne-a închis tocmai nouă spitalul. Nu a venit niciodată la Primăria Bârlad și nici măcar eu nu am aflat vreodată de ce s-a luat acea măsură în urma căreia mii de bârlădeni au avut de suferit.
Iar acesta era abia începutul. Am observat că, treptat, găseam tot mai multe uși închise la București, acolo unde trebuie să mă deplasez periodic, pentru că proiectele de dezvoltare ale orașului nu ne pică din cer și nu merg de la sine. Avem nevoie de sprijin permanent și este vital ca cineva să ne deschidă ușile care trebuie. Nouă ne-au fost închise. Ne-am trezit cu proiecte respinse și cu oameni prin ministere care, brusc, nu mai voiau să stea de vorbă cu noi.
La ultima alocare din fondul de rezervă bugetară, municipiul Vaslui a primit un milion de lei, Huși – 700.000 lei, Zorleni – 500.000 lei. Așa a înțeles PSD să își susțină primarii. Bârladul a primit 100.000 de lei, mai puțin chiar decât un sat. Pentru că așa a înțeles PNL Vaslui să-și ajute primarii.
Și mai sunt multe alte tăieri de fonduri despre care voi vorbi la timpul potrivit. Practic, Bârladului i se pregătea un scenariu trist, din care nu știu cum am fi ieșit.
Este principalul motiv pentru care am ales ca, din 2024, să duc la bun sfârșit proiectele în derulare și să începem altele noi alături de colegii din PSD, partidul despre care nu am auzit până acum să-și lase de izbeliște primarii. Am avut aceleași așteptări de la PNL Vaslui. Însă, având la orizont problemele financiare care amenință Bârladul în lipsa unui sprijin politic, eu cred că pentru bârlădeni e prea puțin important ce culoare are carnetul meu de partid. Oamenii vor străzi asfaltate, canalizare, posibilități de relaxare, condiții civilizate de a învăța în școli, spitale bine dotate cu aparatură modernă, spații verzi, aer curat. Toate acestea se obțin cu sprijin financiar guvernamental, cu bani europeni, cu uși deschise la ministerele care trebuie, cu suport politic. Nu cu un partid condus de persoane care afundă în sărăcie un oraș întreg pentru propriile lor orgolii.
Știu că decizia mea este cea corectă. Îmi asum inerentele critici de moment cu gândul la anii în care bârlădenii vor avea orașul pe care l-au visat.”