FOTO. Viață de deținut la penitenciarul Iași: cu smartphone la purtător!

Written by on February 18, 2017

Condițiile grele și supraaglomerarea din penitenciarele românești, au fost cele două motive importante menționate de guvernarea PSD atunci când a „împins” pe timp de noapte celebra Ordonanță 13. La penitenciarul Iași, e ca-n filme: smartphone în celulă, 3 mese pe zi și condiții pe care nici la spital nu le întâlnim.

La penitenciarul Iași, ca dealtfel în multe alte penitenciare, situația e complet diferită față de ce prezintă social-democrații atunci când vor o justificare pentru aplicabilitatea legii grațierii și modificării Codului Penal. Deținuții de aici nu par a fi deranjați de supraaglomerare, ci mai degrabă preocupați de rețele de socializare; își fac conturi, postează anunțuri matrimoniale pe diferite grupuri și apoi își petrec timpul liber (decis de o instanță judecătorească!) conversându-se cu cei din familie și prieteni.

Strigător la cer este că deținuții nu par a se feri și nici gardienii nu fac eforturi să-i depisteze.

UN TELEFON MOBIL, MODEST, CU PREȚURI ÎNTRE 2.500 și 4.000 de lei

Pentru cei care nu știu, telefoanele mobile sunt obiecte interzise în pușcăriile din România, orice deținut beneficiind săptămânal de accesul la un telefon al centrului de deținere, cu o cerere prealabilă în acest sens. Și atunci, cum ajung telefoanele mobile în pușcărie?

<< Imaginile care apar în acest articol au fost făcute cu un telefon mobil într-una din camerele din penitenciarul Iași și trimise pe adresa noastră de e-mail. >>

Conform celor spuse chiar de deținuți, dispozitivele mobile ajung în interior prin „Sectorul Vizită”, atunci când familiile acestora profită de neatenția gardienilor și le plasează în momentul în care se îmbrățișează sau stau de vorbă.

„Vizita intimă” este de asemenea un moment propice pentru plasarea unui telefon, care ulterior ajunge în camera de detenție. O altă modalitate este aceea prin care, cei din afara penitenciarului aruncă telefoanele mobile peste gardul pușcăriei, în zone dinainte bine stabilite și sunt „culese” de deținuții cu „libertate de mișcare” prin penitenciar, cum ar fi cei care servesc masa sau cei însărcinați cu colectarea gunoiului menajer din camerele de detenție.

Un telefon mobil „simplu” (n.r. – telefon fără touch-screen, clasic) are ca preț de pornire de la 2.500 lei. Unul mai performant, de ultimă generație, poate ajunge și la 4.000 de lei.

AFACERI ÎN SPATELE GRATIILOR: CODURI DE REÎNCĂRCARE CONTRA CONVORBIRI CU CEI DRAGI

În camerele unde există ilegal aceste telefoane mobile, afacerile „infloresc” pentru cei care le dețin. Cine vrea să vorbească de pe smartphone-ul respectiv, le cere celor de acasă să trimită două coduri de reîncărcare pentru cartela pre-pay; un cod îl păstrează „proprietarul” telefonului mobil, iar celălalt este pus la bătaie pentru convorbiri.

Un astfel de cod de reîncărcare pentru o cartelă pre-pay poate „costa” 4-5 pachete de țigări, pentru cineva care vrea să achiziționeze și să vorbească acasă cu cei dragi. De menționat că, moneda de schimb în penitenciarele românești este „pachetul de țigări”.

Prețul telefoanelor mobile poate fi convertit în cartușe de țigări, în echivalentul sumei de bani, pentru că nu oricine are „șansa” de a introduce bani în centru de detenție.

Potrivit unor surse, toate acestea nu ar fi posibile dacă nu ar exista și ajutorul unor anumiți gardieni, care ar facilita mai apoi conversia „țigări-bani”, desigur la sume ce aduc un avantaj ulterior celui ce le valorizează mai departe. Practic, dacă un pachet de țigări costă 15 lei în magazine, cel care le cumpără de la deținuți scade prețul până la 7-10 lei, în funcție și de cantitatea tranzacționată.

AMENINȚĂRI ÎN MEDIUL ONLINE DIN PARTEA UNOR INFRACTORI LA ADRESA VICTIMELOR

Nu puține sunt cazurile în care anumiți infractori trimiși în spatele gratiilor, ajung să-și amenințe victimele din cauza cărora au primit condamnări. Aceștia postează pe profilele de pe rețelele de socializare mesaje menite să le atragă atenția și au grijă să menționeze cât le-a mai rămas până la ziua când vor ieși în libertate.

Victima unei astfel de situații este și un tânăr din Bârlad, care după ce a fost înjunghiat de un individ în urmă cu aproape 4 ani și a fost la un pas de moarte, trăiește cu teama că atunci când va ieși cel acuzat de tentativă de omor, se va răzbuna pe el. Agresorul a postat dealtfel pe 1 februarie 2017, pe un cont de facebook, un mesaj destul de clar cu privire la intențiile sale: „lume, la sfârșitul lui Mai vin la Bârlad, sămi întindeți covorul roșu, că vine regele akasă. At începe judecata.”

Există și cazuri în care agresorii și-au contactat victimele pe rețelele de socializare și le-au cerut avantaje materiale (n.r. – țigări, cafea, bani) pentru ca atunci când vor ieși din închisoare să nu le facă rău.

Conform legislației în vigoare, persoanele încarcerate nu au voie să dețină asupra lor bani, în schimb se permite depozitarea acestora în conturi speciale din cadrul închisorii. În baza acestor conturi alimentate de rude sau prieteni, deținuții pot achiziționa de la magazinele închisorii produse care sunt plătite din conturile respective, ei neîntâlnindu-se fizic niciodată cu banii. Asta teoretic, pentru că sume de bani sunt introduse în penintenciare prin aceeași practică a telefoanelor mobile.

METODA „ACCIDENTUL” – SURSĂ DE VENIT PENTRU DEȚINUȚI

Binecunoscuta metodă de înșelăciune prin care multe persoane sunt escrocate anual cu sume de bani este foarte bine pusă la punct și în sistemul de detenție românesc. Escrocii din spatele gratiilor se organizează în rețele extrem de complexe, cu membri care au un rol bine stabilit în întreaga schemă. Cel care sună știe dinainte toate datele despre victimă, care sunt ulterior „colectate” de la complici, fie ei din libertate sau din spatele gratiilor.

Aceștia pun la dispoziție, contra unui „comision”, toate datele despre cel care urmează să fie apelat, astfel încât cel contactat telefonic este foarte ușor de convins de situația „reală” în care se află presupusa rudă aflată la ananghie.

Rețeaua are și „colectori”, adică cei aflați în libertate și însărcinați să ridice diversele sume convenite telefonic de la victime.

SUPRAAGLOMERAREA ȘI CONDIȚIILE DIN PENITENCIARE

Condițiile din penitenciare diferă de la un centru de deținere la altul, însă din ce se poate vedea în imagini, la penitenciarul din Iași, nu reprezintă o problemă chiar atât de gravă. Chiar și deținuții aflați aici mărturisesc că sunt mulțumiți de condiții și că pușcăriile unde situația este precară le poți număra pe degetele de la o mână.

Trei mese pe zi, dreptul la o oră plimbare în aer liber în locuri special amenajate, apă caldă zilnic sau o dată pe săptămână după caz în unele penitenciare, ridicarea lenjeriei săptămânal la spălătoria închisorii, sunt doar câteva dintre condițiile prezente în majoritatea centrelor de detenție.

În prezent, în România sunt 44 de centre de deținere pentru deținuți. Situația privind capacitatea de cazare a penitenciarului Vaslui la data de 31 ianuarie 2017, de către Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) arăta că aici se aflau încarcerați un număr de 1344 de deținuți la un număr de 1513 paturi instalate. Numărul total al deținuților din România, la aceeași dată, era de 27 308 la un total de 33 541 de paturi instalate. Desigur, conform Convenției Europene a Drepturilor Omului, fiecărui deținut trebuie alocat un spațiu de 4 metri pătrați, ceea ce face ca supraaglomerarea să fie doar o chestie de calcul.

Bugetul ANP pe anul 2015 a fost de un miliard de lei, din care 950 de milioane de lei au fost din subvenții (n.r. – aproximativ 200 de milioane de euro). 70 la sută din întreaga sumă a mers către cheltuielile de personal.

Costul mediu de întreținere pentru un deținut este de 535 de lei lunar, rația de mâncare fiind stabilită la 4 lei pe zi.


Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit şi de prietenii tăi!


Reader's opinions

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *



Current track

Title

Artist

Background