Bârladul ar putea pierde din numărul polițiștilor locali în noua reformă anunțată de guvern. Până acum părea că tăierile se întâmplă „doar la alții”. De data aceasta, foarfeca ajunge și la „ordinea publică” locală, acolo unde grija pentru parcări neregulamentare și târguieli prin piețe ar putea deveni amintire.
Ilie Bolojan lovește din nou – și lovește unde doare: în armata de polițiști locali care, în unele orașe, depășește de mult ceea ce poate susține o administrație decentă. Premierul a anunțat vineri o reformă a administrației publice locale, printre măsurile-cheie fiind reducerea numărului de polițiști locali, în special în reședințele de județ unde „eficiența” acestei structuri ridică semne de întrebare.
„Un polițist local la 1.000 de locuitori este prea puțin, vrem să ridicăm această normă. Cât de sus? Vom discuta cu primarii, în special din orașele mari. Avem exemple negative, cum e Buzăul, unde raportul a fost depășit considerabil”, a spus Bolojan.
Ce înseamnă asta pentru Bârlad?
Bârladul are, conform ultimului recensământ din 2022, 52 475 locuitori. Raportul teoretic actual ar permite un număr maxim de 58 de polițiști locali. Numărul real este mai mare – în jur de 80-90 de angajați, conform unor estimări neoficiale, incluzând aici personalul de la ordine publică, circulație, pază, dispecerat, dar și personalul TESA.
Cu noul standard propus – să zicem 1 polițist la 1.500 sau 2.000 de locuitori – Bârladul ar rămâne cu 26–35 de angajați. Aproape jumătate din efectiv ar urma să fie concediat sau redistribuit, dacă nu cumva „economisit bugetar”, cum preferă unii primari să spună când taie posturi.
De ce contează asta?
Pe hârtie, Poliția Locală este o structură aflată în subordinea Primăriei și menită să asigure liniștea și ordinea publică, să vegheze la disciplina în construcții, la siguranța rutieră pe domeniul public, la ordinea în piețe, la protejarea proprietății publice. De multe ori, polițiștii locali au fost acuzați că stau „la umbră” sau în mașină, că fug de problemele reale ale cartierelor, că dau mai multe avertismente decât amenzi.
Pe de altă parte, mulți dintre ei sunt oameni bine pregătiți, care și-au făcut meseria corect, dar care riscă acum să fie puși pe liber nu din vina lor, ci a unui sistem supradimensionat.
Cum a fost posibilă supradimensionarea?
Simplu: primăriile au crescut structurile locale după bunul plac, fără o analiză reală de impact sau eficiență. În lipsa unei norme naționale stricte, unele orașe au ajuns să aibă câte 1 polițist local la fiecare 300–500 de locuitori, în timp ce Poliția Națională suferă de subfinanțare cronică și personal insuficient.
Reforma administrației începe cu tăierea posturilor nejustificate – și Poliția Locală pare să fie în fruntea listei. Pentru Bârlad, va fi un test: dacă administrația locală va avea curajul unei restructurări reale sau dacă va încerca, ca de obicei, să ocolească problema și să conserve o structură deja umflată.
Între timp, cetățenii ar trebui întrebați ce fel de poliție locală își doresc: una eficientă, vizibilă, activă – sau una decorativă, plimbată prin centru și nevăzută când ai nevoie.
Redacția va urmări evoluția acestui subiect, inclusiv reacțiile autorităților locale și impactul asupra serviciilor de ordine publică din oraș. Dacă sunteți angajat al Poliției Locale sau aveți informații relevante, ne puteți scrie pe adresa de email, cu garanția anonimatului.