În ultima perioadă, tot mai mulți utilizatori de Facebook sunt victimele unei amenințări crescânde: clonarea conturilor. Deși în unele cazuri escrocii umani aplică metode precum „Generalul American” sau „Mostenirea de la o rudă îndepărtată,” majoritatea acestor operațiuni sunt orchestrate de temutele „Ferme de Boți” – entități bine-cunoscute pentru manipularea mediului online în scopuri rău-intenționate.
Aceste „ferme de boți” nu sunt doar colecții de coduri automate, ci entități cu un scop precis: divizarea societății civile prin folosirea identităților utilizatorilor de Facebook. Profilurile clonate devin marionete ale acestor roboți, care postează, comentează și apreciază conținut într-un mod aparent nelimitat – 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână.
Scopul acestor operațiuni nu este doar să creeze haos online, ci să influențeze opinia publică. Acești roboți sunt programati să consolideze anumite opinii politice sau să aducă în prim-plan subiecte care, altfel, ar fi ignorate. Un studiu al Universității Carnegie Mellon a dezvăluit că peste 80% dintre cele mai vizualizate redistribuiri pe Twitter despre coronavirus proveneau de la conturi de tip robot.
Mai mult, aceste operațiuni de dezinformare devin frecvente în perioade-cheie, precum cele dinaintea alegerilor, pentru a modela direcția opiniei publice și a submina încrederea în procesul democratic. Armatele cibernetice, cu algoritme bazate pe inteligență artificială, sunt responsabile pentru dezvoltarea acestor „fabrici de boți” care devin un instrument puternic în manipularea discursului online.
Subiectele abordate în aceste campanii de dezinformare includ și „fake news modern,” o combinație de informații false cu un substrat de 25% de adevăr, având ca scop justificarea logică a unor afirmații. Un exemplu notoriu a fost în 2016 în SUA, când astfel de campanii au fost folosite pentru a influența rezultatul alegerilor prezidențiale în favoarea lui Donald Trump.
Cu toate acestea, utilizatorii de Facebook se confruntă cu o limitare a resurselor în combaterea acestei amenințări, având ca opțiuni doar raportarea la platformă pentru furt de identitate sau, în cazuri extreme, adresarea autorităților prin depunerea unei plângeri penale. Cu „fermele de boți” devenind tot mai sofisticate, este evident că lupta împotriva manipulării online necesită o abordare mult mai amplă și colaborativă între utilizatori, platforme sociale și autorități.